În perioada următoare este de asteptat ca numărul tinerilor fără serviciu să crească simțitor. La ora actuală, rata somajului este de 19%. Motivul principal este acela că un număr dublu de studenți, față de anii precedenți, se pregătesc de licență. După primirea diplomei, tinerii vor începe goana după un loc de muncă. Iar încercările lor vor fi destul de greoaie din cauza „pregătirii substanțiale“ primite în timpul facultății.
Primii studenți care au avut „norocul“ de a urma cursurile facultăților de trei ani sunt pe punctul de a-si da examenul de licență. Si ultima generație a tinerilor care au prins „învățământul vechi“ este în focurile pregătirii. Anul 2008 va arunca pe piața muncii un număr dublu de licențiați, fapt ce va duce la o crestere accentuată a somajului. Criza de personal existentă în România nu va putea fi soluționată prin angajarea unor salariați care nu au nici cea mai mică experiență în muncă. Potrivit reprezentanților ANOFM, cei mai căutați specialisti sunt inginerii în construcții, în sectorul petrolier, dar si automatistii, IT-istii si constructorii de masini.
Iar dacă este să ne raportăm la miile de avocați si contabili care asteaptă să-si ia licența, sunt sanse mici de umplere a golurilor de pe piața muncii.
Implementarea sistemului Bologna în educația românească nu va avea alt efect decât acela de a produce licențiați fără mari sanse de angajare. Comasarea anilor de studiu pentru a putea scurta perioada cursurilor universitare s-a făcut prin renunțarea la o bună parte din materia pe care tinerii ar fi trebuit să o parcurgă. În plus, multe instituții de învățământ au scos pregătirea practică, axându-se doar pe teorie. Absolvenții unor astfel de cursuri nu vor fi decât posesorii unor diplome bune doar de pus în cui. Specialistii în resurse umane se asteaptă ca în lunile următoare numărul somerilor să crească simțitor.
Se impune pregătirea postuniversitară
Implementarea sistemului Bologna a venit pe o piață a muncii destul de văduvită de specialisti. Un studiu realizat la nivel internațional plasează țara noastră pe primele locuri atunci când vine vorba despre lipsa unui personal înalt calificat. Iar absolvenții facultăților de trei ani nu pot rezolva această problemă. Pentru a-si putea creste sansele de angajare vor fi obligați să urmeze cursuri postuniversitare. Masteratul devine necesar, în special pentru cei care vizează o carieră în sectoare economice puternice. „În mod sigur, piața forței de muncă din România nu va accepta absolvenți ai unor facultăți de doar trei ani. Persoanele care vor dori să depăsească statutul de executant si vor vrea să ocupe o funcție importantă în cadrul unei firme vor avea nevoie de un masterat“, a declarat Ion Rosca, rectorul Academiei de Studii Economice. În plus, un astfel de curs poate completa foarte bine lipsurile din facultățile cu „program redus“, iar specializarea nu se va putea face decât prin astfel de programe.
La ora actuală, universitățile desfăsoară o campanie destul de agresivă de atragere a tinerilor către un program de învățământ postuniversitar. Din păcate însă, în multe cazuri se merge pe modelul facultăților. În general, instituțiile de învățământ s-au adaptat în mod gresit pieței. Goana după bani a dus la apariția unei educații bazate doar „pe toceală“. Multe dintre examenele pe care studenții sunt obligați să le dea sunt în „sistem grilă“, oferindu-le tinerilor posibilitatea de a-si „câstiga“ nota la noroc. Există chiar si programe de masterat „la distanță“, cursanții fiind examinați pe Internet. În astfel de cazuri, pregătirea este egală cu zero.
Neadaptare la cerințele pieței
După 1989, numărul studenților a crescut simțitor. Apariția universităților particulare a mărit sansele absolvenților de liceu de a urma cursurile unei facultăți, dar acest lucru nu a avut ca efect si o mai bună pregătire pentru licențiați. În cei 18 ani de tranziție, multe dintre universitățile românesti nu au reusit să-si adapteze programa de învățământ la cerințele de pe piața muncii. Trecerea la sistemul Bologna a tulburat si mai rău un sector care are nevoie de reformă, fiind necesară o corelare a pregătirii universitare cu solicitările angajatorilor. Acest lucru este confirmat si de compania Manpower România, care arată că la noi există o dificultate crescută atunci când este vorba despre ocuparea posturilor vacante. „Impactul deficitului de talente trebuie analizat în egală măsură atât la nivel național, cât si la nivel de sector de activitate si de companie“, susțin specialistii Manpower.
Ipoteza pregătirii deficitare a tinerilor este confirmată de numărul mare al persoanelor cu vârste mai mici de 25 de ani care nu au un loc de muncă. Rata somajului în rândul tinerilor este de 19%, fiind de trei ori mai mare decât în rândul adulților.
SURSA: Saptamana Financiara |
Internship-uri si Job-uri pentru studenti